Aproape 400 de milioane de lei este suma mitei pe care oamenii de afaceri din Moldova o dau anual. Unii oameni de afaceri recunosc sincer că „înainte dădeai 100 de dolari și se rezolva, azi dai 300 și nimeni nu te ajută”, făcând referire la incompetența tinerilor care vin în administrația publică.
Corupția este un fenomen răspândit în sectorul privat, iar businessmanii dau mită pentru că astfel rezolvă anumite probleme mai repede și mai ușor. „În 2015 rata oamenilor de afaceri care dădeau mită era de 64%. Anual, sectorul privat oferă mită în valoare de 380 de milioane de lei, iar fenomenul este bine cunoscut”, a declarat Igor Munteanu, directorul executiv IDIS „Viitorul” în cadrul unei conferințe despre cum poate business-ul să combată corupția, organizată miercuri, 28 iunie, la Chișinău.
Oamenilor de afaceri le este teamă
Oamenii de afaceri au cea mai mare încredere în serviciul fiscal și consideră că problema corupției îi împiedică să facă afaceri în Moldova, potrivit unui sondaj realizat de CBS-AXA. „Businessmanii nu au aproape deloc încredere în instituțiile principale ale statului, iar corupția reprezintă pentru aceștia un blocaj foarte mare în activitatea pe care o desfășoară”, a relatat directorul CBS-AXA, Ion Jigău, în cadrul conferinței. În aceeași ordine de idei, oamenii de afaceri care au participat la sondaj au mărturisit că nu semnalizează cazurile de corupție cu care se confruntă pentru că nu au încredere în organele de drept, le este teamă că firma lor va avea de suferit sau ei înșiși vor fi puși în pericol.
„80% din respondenți au declarat că nu au un set de proceduri speciale sau instrumente anticorupție. Refuzul de a da bani reprezintă principala acțiune împotriva corupției, 51% din participanții la sondaj precizând că au refuzat să ofere mită. Doar 6,7% din participanți au spus că au sesizat poliția atunci când li s-a cerut bani”, a specificat sociologul Ion Jigău. Sondajul a fost realizat în perioada 19 aprilie – 17 mai cu participarea a 511 companii.
Corupție din cauza birocrației
Mulți directori de companii cred că tinerii care lucrează în administrația publică nu dețin capacitățile necesare funcției lor. „Mi s-a părut alarmant că multi directori erau extrem de alarmați de calitatea proastă a tinerilor și de paralizia sistemului birocratic din cauză că tinerii care se angajează în sistem sunt numiți după criterii politice. Participanții la sondaj mărturiseau că dacă înainte te duceai și plăteai 100 de dolari si ți se rezolva problema, acum dai 300 și nimeni nu-ți rezolvă nimic. Tinerii pur si simplu nu știu ce să facă. Nu sunt pregătiți. Eu credeam că tinerii aduc calitate în administrația publică”, a povestit Veacelsav Ioniță, expert economic al IDIS „Viitorul”.
Oamenii de afaceri consideră că mita se oferă din cauza birocrației și din obișnuință, pentru că ei știu „că așa se face”. „Directorii cu care am discutat spuneau că acum observă că Fiscul îi sprijină. În trecut căutau motive să-i prindă în capcană. În plus, aceștia spun că n-ar fi rău să se creeze un mecanism de control al celor care îi controlează pe ei și să nu fie pedepsiți la prima încălcare. Dacă au greșit pentru prima dată, să li se explice procedurile și dacă vor continua să încalce regulile, atunci vor fi pedepsiți”, a explicat Ioniță. Potrivit acestuia, oamenii de afaceri spun că n-are niciun sens să participe la achiziții publice dacă nu au legături politice și că relațiile cu cei sus-puși îi scapă de controale.
Politica darurilor mai scumpe de 25 de dolari
Fiecare companie trebuie să-și stabilească reguli stricte și clare privind măsurile anticorupție și orice acțiune care ar putea fi catalogată drept luare sau oferire de mită. „Angajatul trebuie să știe ce să facă în momentul în care se confruntă cu probleme de corupție, inclusiv să existe un regulament privind acceptarea cadourilor. În compania în care activez trebuie să raportăm orice dar ni se oferă. De exemplu, recent am ținut un discurs în cadrul unui eveniment unde am primit o umbrelă care costă probabil vreo 5 dolari. I-am scris superiorului meu și i-am spus despre aceasta. Am primit un e-mail în care mi s-a spus că pot păstra darul. De regulă, orice este mai scump de 25 de dolari nu putem păstra”, a povestit Marc Schliefer, expert internațional care a participat la conferința organizată de IDIS „Viitorul”.
„Subalterna mea lua mită în numele meu”
Cunoscuta femeie de afaceri Alexandra Can povestește că a avut experiențe diferite privind fenomenul corupției care, din punctul său de vedere, „a fost, este și va fi”. „Prin anii 1986 o subalternă de-a mea lua mită în numele meu și al șefului meu care m-a chemat într-o zi în birou și mi-a spus următoarele: «Fa, eram pe punctul de a mă bate aseară cu unul care îmi spunea că ai luat 1.000 de dolari mită» Am investigat și am aflat ce se întâmplase. De îndată am anulat toate deciziile care fuseseră luate în mod fraudulos”, mărturisește directoarea fabricii „Artima”.
CITIȚI ȘI: Harta corupției în Moldova. Ce împiedică CNA să lupte cu această problemă
„Cu 2 luni în urmă au venit la mine doi barbati cu care discutam prestarea unor servicii. Eram în biroul meu și la un moment dat unul din ei îmi întinde o foiță. Eu încep să citesc în voce tare. Mă întreba care sunt interesele mele. Nu am înțeles la început la ce se referă. Mi-a zis că vrea să știe care este interesul meu personal și mi-a făcut semn că se referă la bani. I-am spus să-și ceară scuze sau nu mai discutăm”, a mai dezvăluit femeia de afaceri.
Aceasta a spus că nu a dat mită niciodată: „Nici măcar medicului, pentru că eu nu mă duc la medic. Prefer să beau ceai cu pelin, e mai bun decât orice medicament”.
Guvernarea nu vrea să schimbe sistemul
„Mitul că fenomenul corupției este indistructibil trebuie să fie distrus. Instituțiile statului sunt vinovate pentru că nu schimbă sistemul. Se pot face multe lucruri pentru a învinge corupția”, a afirmat femeia de afaceri.
CITIȚI ȘI: Cum poate contribui România la combaterea corupției din Republica Moldova
O cauză incontestabilă a corupției este cadrul de reglementare al afacerilor care este imposibil să fie respectat uneori. „Sunt atât de multe documente, cerințe. În discuție cu inspectorii muncii am ajuns la concluzia că nicio instituție privată sau publică nu respectă toate normele. Reglementarea excesivă și nejustificată duce la corupție”, a declarat Roman Ladius, consilier al prim-ministrului Pavel Filip.
Corupția devine o problemă tot mai apăsătoare în viețile moldovenilor alături de salariile și pensiile mici. Potrivit sondajului „Realități socio-politice”, realizat de „CBS-AXA” și publicat la începutul acestui an, corupția este considerată cea mai mare problemă cu care se confruntă moldovenii.
Pingback:„Subalterna mea lua șpaga în numele meu”. Afaceriștii moldoveni dau mită în valoare de milioane de lei | Moldova 24