27
nov.
2017

Summitul discordiei sau cum Dodon și Filip se bat la geopolitică

La 3 zile de la Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, de unde Republica Moldova a venit cu un set de condiții pe care trebuie să le îndeplinească, președintele socialist de la Chișinău, Igor Dodon, a ținut să descalifice acest eveniment. Dar a făcut-o contrazicându-se. În replică, premierul Pavel Filip a comentat ironic „încercările disperate [ale lui Igor Dodon] de a crea un conflict artificial între Republica Moldova și parteneterii săi”.

Premierul Pavel Filip, la Summitul Parteneriatului Estic, Bruxelles, 24 noiembrie 2017 FOTO: gov.md

Luni, dis de dimineață, pe siteul Președinției a fost publicată o declarație a lui Igor Dodon cu referire la Summitul Parteneriatului Estic ce a avut loc la Bruxelles pe 24 noiembrie. „Summitul Parteneriatului Estic a confirmat caracterul iluzoriu al integrării europene. Summitul Parteneriatului Estic a confirmat că dosarul Republica Moldova se află în cel mai jos sertar al preocupărilor Europei”, scrie Dodon.

Argumente… geopolitice în 808 cuvinte

Declarația lui Igor Dodon conține 808 cuvinte, iar afirmația sa precum că „șansele Moldovei de a se integra în UE sunt aproape egale cu zero pentru următoarele decenii” este folosită în calitate de „carne de tun” contra Guvernului Filip care, de fapt, spune șeful statului, „utilizează retorica sa geopolitică antirusească nu atât pentru a deveni atractivă pentru Occident, că nu este, ci pentru a-și crea un fundal ideologic favorabil pe intern, din considerente politice și electorale”. Dar argumentul principal al lui Igor Dodon este tot unul… geopolitic: „Astfel, retorica și geopolitica antirusească este nu doar nejustificată, ci și complet inutilă pentru relațiile cu Occidentul. Și este extrem de nocivă pentru dezvoltarea socială și economică a Republicii Moldova, deoarece creează dezbinare etnică și socială internă, prejudiciază bunele relații cu partenerii din Est, în special cu Federația Rusă”. Ca spre final, să recunoască aspectul geopolitic: „Țara noastră este la răscrucea mai multor interese geopolitice și noi trebuie să obținem maximum de beneficii pentru cetățeni din această poziționare reușită, dar nu să provocăm conflicte care cu nimic bun nu se pot solda”.

Hoțul [Dodon] strigă „Prindeți hoțul [Filip]”

Președintele socialist continuă să manipuleze, acuzând de manipulare, indirect, atât guvernul, cât și instituțiile europene. Astfel, acesta spune că în ultimii ani „cetățenii Republicii Moldova au fost supuși unei campanii de manipulare masive, scopul căreia era și este de a demonstra că aderarea la Uniunea Europeană este nu doar un obiectiv realizabil, ci și că se va produce într-un viitor apropiat. Și aceste manipulări se făceau și se fac pe fondul gravelor probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană, dar și a mesajelor clare venite de la Bruxelles că UE nu intenționează să se extindă”. Tot Dodon continuă: „Mai mult ca atât, printr-o retorică pro-europeană falsă, cei ce au condus și mai conduc încă Republica Moldova încercau să ascundă o realitate tristă – că starea de lucruri degrada și degradează continuu, că în fiecare zi Moldova se îndepărtează tot mai mult de standardele spre care oficial înaintează, iar factorii de decizie de la Bruxelles atenționau și atenționează constant asupra acestei situații deplorabile”.

De fapt, nu putem exclude că partidele de la putere manipulează oamenii, dar moldovenii au fost puși în fața situațiilor când importante valuri de manipulări și minciuni au venit anume din partea socialiștilor și a lui Igor Dodon. Să ne amintim numai despre știrile false din presa rusă lansate în acest an cu participarea președintelui socialist: NATO sapă tranșee în Moldova sau Chișinăul vrea să introducă vize pentru cetățenii ruși. Mai multe despre acestea și altele puteți găsi aici.

În ceea ce privește imposibilitatea extinderii UE în următorii ani, despre acest lucru vorbesc atât oficialii europeni, cât și cei de la Chișinău, indiferent din ce partid fac parte. Chiar și declarația adoptată la Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles prevede că UE nu și-a schimbat poziția față de demersul comun al Ucrainei, Moldovei și Georgiei cu privire la oferirea unei perspective europene clare. Este păstrată formularea Declarației de la Riga potrivit căreia „UE recunoaște aspirațiile și alegerea europeană a țărilor partenere, după cum este specificat în Acordurile de Asociere”. Mai mult decât atât, după cum a observat politologul Dionis Cenușă într-o analiză pentru IPN, la Bruxelles au fost ignorate Recomandările Parlamentului European și cele ale Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, adoptate în noiembrie și respectiv octombrie 2017. „Pe de o parte, acestea sunt mai ambițioase vizavi de oportunitățile oferite țărilor est-europene, iar, pe altă parte, mai critice cu privire la guvernele naționale. Așadar, Declarația de la Bruxelles exclude orice perspectivă pentru aderarea la Uniunea Vamală a UE, zona Schengen sau chiar reducerea tarifelor la roaming în UE”, a menționat politologul.

„Și mai grav este că, făcând-o pe pro-europenii, cei de la putere au distrus relațiile de parteneriat strategic cu Federația Rusă, au provocat artificial conflicte și scandaluri care ne-au îndepărtat de partenerii noștri estici, care au jucat tot timpul un rol important în dezvoltarea economiei țării noastre. Evenimentele din ultima perioadă, inclusiv al cincilea Summit al Parteneriatului Estic, au scos încă o dată în evidență faptul că Moldova este departe de UE, că la Bruxelles este conștientizată esența guvernării ce conduce țara la moment și că RM nu are nicio șansă de a adera la UE”, mai scrie Dodon care nu uită să sublinieze în final că „revenirea la parteneriatul strategic real cu Rusia este o necesitate dictată de moment”.

Numai că argumentul geopolitic al lui Dodon este combătut de cifre și situația de facto, pe care le evită de fiecare dată cu brio datorită cuno0ștințelor sale economice. Spre exemplu, relația [economică] cu UE nu s-a înrăutățit, ci dimpotrivă – exportatorii de la Chișinău au schimbat pe parcursul ultimilor 10 ani Estul cu Vestul după ce Rusia a decis să pedepsească Republica Moldova pentru apropierea de Uniunea Europeană prin închiderea pieței pentru produsele noastre. Dacă în 2005 topul celor zece țări în care ajungeau mărfurile moldovenești și de unde veneau cei mai mulți bani era dominat de piețele CSI, atunci anul trecut harta comerțului exterior al Republicii Moldova privind cele mai mari exporturi s-a modificat esențial (mai multe aici). Într-un alt articol arătam cum, de fapt, Uniunea Economică Eurasiatică, unde Igor Dodon vrea să ducă Republica Moldova, devine tot mai săracă, chiar dacă în ultimii 2 ani s-au alipit acestei zone Armenia și Kîrgîzstanul. Vedeți mai multe despre statistica oficială a Moscovei în articolul de mai jos:

Filip, dezamăgit de Dodon. Voia mai mult?

Declarația lui Igor Dodon a fost comentată de premierul Pavel Filip abia după amiază, sugerând – mai în glumă, mai în serios – că se aștepta la mai mult de la acesta. „Reacția Președintelui Igor Dodon este una dezamăgitoare și populistă”, a scris Pavel Filip pe Facebook.

Nici în cazul premierului nu au lipsit comentariile cu tentă geopolitică și politică chiar: „Domnul Dodon se află în ultima perioadă mai mult în deplasări în Rusia și este posibil ca de acolo Summit-ul Parteneriatului Estic să se fi văzut total diferit”. În contrast cu concluziile negative la care a ajuns Dodon, dar și în contrast cu concluziile cel puțin neutre ale comentatorilor politici de la Chișinău, concluziile lui Pavel Filip sunt pozitive. „Poate tocmai succesul acestui eveniment l-a făcut să se simtă obligat să facă declarații manipulatoare, pentru a-i reduce impactul pozitiv”. Ca și Dodon, Filip a adus acuzații privind „crearea unor conflicte artificiale”: „Dacă Președintele și-ar dori cu adevărat să facă ceva bun pentru Republica Moldova, ar trebui mai întâi să se oprească din denigrarea propriei ṭări, să renunțe la încercările disperate de a crea un conflict artificial între Republica Moldova și partenerii săi, fie că vorbim de UE, SUA, Federația Rusă sau alți parteneri. Cariera sa politică se sprijină strict pe geopolitică, însă, viitorul Republicii Moldova se bazează pe proiectul nostru european de modernizare, susṭinut de majoritatea cetățenilor”, a mai scris Pavel Filip.

Optimistul ghinionist

Numai că optimismul lui Pavel Filip ar putea fi de înțeles doar dintr-un punct de vedere – că din Declarația finală a Summitului de la Bruxelles lipsește vreo referință la rolul oligarhilor în luarea deciziilor. În rest, UE a confirmat sprijinul pentru țările din Parteneriatul Estic și speră că în schimb va primi reforme – „Împreună, mai puternici” a fost motto-ul evenimentului din acest an. În condițiile în care corupția nu dispare, spațiul mediatic este un teren al unui război hibrid, iar unele decizii politice stârnesc controverse, pentru UE rămâne importantă păstrarea stabilizării la hotarul său estic.

„Spre deosebire de celelalte țări ale Parteneriatului Estic, Moldova a rămas mai degrabă în umbră. Or, aparte de Acordul de Asociere intrat în vigoare în 2016, liberalizarea vizelor de 3 ani în urmă (2014) sau Acordul privind Spațiul Aerian Comun din 2012, UE nu a inclus nimic nou referitor la Moldova în Declarația de la Bruxelles a Parteneriatului Estic. Unicele momente prin care Moldova s-a făcut vizibilă au fost confuziile generate de Memorandumul de Înțelegere privind asistența macrofinanciară a UE, semnat pe 23 noiembrie”, explică Dionis Cenușă. Precizăm că Guvernul a anunțat în comunicatele sale de presă că la Bruxelles a fost semnat un acord privind asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro, dar și s-a ajuns la o înțelegere cu Comisia Europeană privind „suportul bugetar care va fi alocat până la sfârșitul anului curent”. Executivul nu a explicat inițial că ar fi vorba de două proiecte diferite.

Abia a doua zi după summit Guvernul a venit cu o precizare, arătând cu degetul spre mass media, deși această confuzie a făcut-o pe Facebook inclusiv Oleg Cristal, proprietar al posturilor tv Canal 2 și Canal 3, ambele făcând parte din trustul media controlat de Vladimir Plahotniuc, liderul PD. A fost nevoie mai întâi de clarificările Delegației UE la Chișinău, care a subliniat că „comisarul pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, nu a anunțat [pe 23 noiembrie 2017] deblocarea asistenței macrofinanciare și nici disbursarea cu certitudine a primei tranșe din cele 100 milioane euro în primul trimestru al anului 2018”. Mai mult decât atât, oficialii europeni au explicat că „asistența macrofinanciară poate fi oferită în trei tranșe, doar în baza îndeplinirii unor condiționalități”. Mai exact, e vorba de 28 de condiții care includ acțiuni legate de guvernanța sectorului public, guvernanța sectorului financiar, lupta împotriva corupției și impotriva spălării banilor, reforme în sectorul energetic, mediul de afaceri și implementarea Acordului Aprofundat și Cuprinzator de Liber Schimb (DFCTA) dintre Republica Moldova și UE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *