Ziariștii din Republica Moldova au câștigat aproape 20 de procese intentate împotriva statului la CEDO. În majoritatea cazurilor s-a constatat că reprezentanților presei le-a fost încălcată libertatea de exprimare, iar Guvernul a trebuit să le plătească despăgubiri morale în valoare de mii de euro.
Printre primele cereri la CEDO se numără cea înaintată un grup de jurnaliști ai Companiei Teleradio Moldova. Astfel, în speţa „Manole şi alţii contra Republicii Moldova” reclamanţii au invocat încălcarea dreptului lor la libertatea de exprimare prin controlul politic exercitat asupra televiziunii, interzicerea menţionării oricăror elemente din cultura românească şi interdicţia tacită a criticii la adresa regimului sovietic. Știrile despre activitatea opoziţiei nu erau acoperite în buletinul de ştiri al postului Moldova 1, iar jurnaliştii acestuia erau supuși unei cenzuri stricte.
Moldova 1 vs Republica Moldova
Primele proteste la televiziunea de stat au început în 2002. Jurnaliştii se opuneau cenzurii întrucât nu se mai acceptau cuvinte ca „român”, „limbă română”, „Basarabia”, iar din reportaje era exclusă sintagma „regim totalitar”. Ulterior, mai mulți angajați ai companiei au rămas fără loc de muncă. Reclamanţii au reiterat că fiecare dintre ei a activat la TRM mai mult de 10 ani şi în toată această perioadă au fost supuşi cenzurii. Fiecare dintre aceștia au pretins câte 10.000 de euro drept despăgubiri morale. CEDO le-a dat dreptate jurnaliștilor moldoveni și a constatat că în perioada cuprinsă între februarie 2001 şi septembrie 2006 a existat o tendenţiozitate considerabilă în ceea ce privește descrierea activităţilor preşedintelui şi a Guvernului în cadrul ştirilor şi a altor programe difuzate la Moldova 1. În hotărârea finală judecătorii europeni au mai constatat că reprezentanţii partidelor de opoziţie nu aveau posibilitatea să participe în cadrul emisiunilor pentru a-și expune viziunile, iar tot ce ar fi putut pune într-o lumină proastă guvernarea de atunci nu se dădea pe post.
Astfel, CEDO a decis ca fiecăruia dintre jurnaliștii reclamanți să i se ofere 2.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 8.940 de euro pentru întreg grupul cu titlu de compensare a costurilor şi cheltuielilor de judecată.
Pierd în instanțele naționale și câștigă la CEDO
Printre primii jurnaliști care au câștigat lupta cu Republica Moldova la CEDO este și Julieta Savițchi. Aceasta a publicat un articol întitulat „ГАИ, ГАИ – моя звезда” în ziarul de limbă rusă „Новый порядок”, în anul 1999. „Aceasta este o istorie destul de banală pentru noi, cetăţenii de rând, şi un fenomen normal pentru inspectorii poliţiei rutiere. În orice caz, aceasta serveşte ca un bun exemplu al sindromului de vedetă de care suferă inspectorii poliţiei rutiere”, își începea textul jurnalista care a avut intenția de a descrie fenomenul corupţiei în poliţia rutieră pornind de la povestea lui Victor (nume schimbat) și interacțiunea acestuia cu un polițist pe nume Jora.
CITIȚI ȘI: Secțiile de poliție din Moldova, cuiburi ale torturii. Cum se distrează polițiștii pe seama infractorilor
Polițistul s-a recunoscut în articolul publicat și a dat în judecată jurnalista, afirmând că cele relatate reprezintă vorbe defăimătoare la adresa sa. „El i-a aruncat lui Victor permisul de conducere în faţă, strigând ca un nebun: Ia-ţi documentele şi pleacă de aici şi roagă-te lui Dumnezeu să nu te mai întorci la poliţia rutieră, căci altfel vei avea mari probleme”. Această frază utilizată în textul semnat de Julieta Savițchi a fost considerată de judecătorii moldoveni drept defăimătoare, iar în cele din urmă ziarista a pierdut procesul în instanțele naționale. A câștigat însă la CEDO. Curtea de la Strasbourg a găsit Republica Moldova vinovată de încălcarea articolului 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care garantează dreptul la libera exprimare. Potrivit deciziei CEDO, Guvernul de la Chişinău a trebuit să-i plătească Julietei Saviţchi despăgubiri în valoare de 3.000 de euro şi să-i restituie cheltuielile de judecată în valoare de 1.500 de euro.
Publicația Flux, campioană la CEDO
În 2002 ziarul Flux a publicat pe prima sa pagină titlul unui articol care urma să apară într-o ediţie viitoare împreună cu un rezumat al articolului. Titlul rezumatului era „Milionarii Roşii” şi era însoţit de o fotografie mare a liderului fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor, Victor Stepaniuc, purtând o pălărie. „Comuniştii vor să vândă cu amănuntul Fabrica de conserve Anenii Noi”, se anunța în text. În următoarea zi Victor Stepaniuc a iniţiat proceduri civile împotriva ziarului şi împotriva autorului articolului. Acesta a spus că „pârâţii au răspândit informaţii care-mi lezează onoarea şi demnitatea mea ca cetăţean, deputat şi preşedinte al fracţiunii comuniştilor în Parlament”.
Judecătorii moldoveni au decis că autorul articolului și publicația Flux se fac vinovați de defăimarea lui Victor Stepaniuc. Ziarul Flux a dat în judecată Republica Moldova la CEDO și a câștigat procesul. Curtea a oferit publicației 3.000 de euro despăgubiri morale și 1.800 de euro pentru a acoperi serviciile avocatului și alte cheltuieli.
Publicația Flux s-a luptat cu Republica Moldova de 7 ori în instanța de la CEDO. Alte cauze intentate pe marginea incălcării libertății de exzprimare sunt Busuioc v. Republica Moldova, Gavrilovici v. Republica Moldova, Flux şi Samson v. Republica Moldova, Sofranschi v. Republica Moldova, Timpul info-magazin şi Anghel v. Republica Moldova (jurnaliștii au publicat un articol în care au criticat modul netransparent de procurare a automobilelor luxoase pentru funcţionarii de stat), Guja v. Republica Moldova, Amihalachioaie v. Republica Moldova, Kommersant Moldovy v. Republica Moldova.
Intimidarea jurnaliștilor moldoveni
Deși Republica Moldova nu se află în lista țărilor agresive cu jurnaliștii, gazetarii din presa moldovenească au fost de-a lungul anilor amenințați cu procese de judecată, șantajați că li se va publica scene din viața intimă sau implicați în altercații fizice. Cel mai violent caz cunoscut a fost cel al jurnalistei Alina Anghel de la ziarul Timpul, care, în anul 2004, a fost bătută cu o rangă în cap după ce a dezvăluit ilegalitățile șefilor Partidului Comuniștilor aflat atunci la guvernare. Ziarista a fost internată mai mult timp în spital, după care s-a retras din presa moldovenească.
CITIȚI ȘI: Cine se teme de jurnaliștii din Moldova. Cazurile de amenințare din 2016
Constantin Cheianu, Mariana Rață, Anatol Durbală sau Vadim Ungureanu sunt alți jurnaliști care au fost supuși amenințărilor sau le-a fost sabotată activitatea.
Moldova, pedepsită de 200 de ori în 20 de ani
Libertatea de exprimare este prevăzută în Articolul 10 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului la care Republica Modova a aderat în 1997. Articolul stipulează că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Totodată, articolul nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.
În cei 20 de ani de când țara noastră este parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului a ajuns în atenția judecătorilor CEDO de aproape 200 de ori. În cele mai multe cazuri statul a fost obligat să plătească despăgubiri de zeci de mii de euro pentru că a fost găsit vinovat de încălcarea drepturilor cetățenilor săi. De regulă, instituțiile noastre sunt învinuite de rele tratamente, nerespectarea vieții private, lipsa interesului față de victimele violenței domestice și încălcarea dreptului de exprimare.