Ce atribuții are președintele Republicii Moldova – pentru ce a început lupta electorală

Cetățenii Republicii Moldova au fost chemați să voteze un președinte – după 15 ani în care șeful statului a fost ales de parlamentari. Deși viitorul președinte va fi ales prin vot general, atribuțiile sale rămân aceleași, ale unui președinte de republică parlamentară, lipsit de capacitatea de a interveni în actul guvernării.

Președintele Republicii Moldova trebuie să fie un mediator între puterile statului și societate. Cele mai importante atribuții ale sale: este comandantul forțelor armate, conduce consiliul de securitate și poate suspenda actele guvernului, iar în exterior reprezintă imaginea Republicii Moldova.

Mandatul Președintelui, potrivit Constituției, începe cu depunerea jurământului față de țară și popor, în Parlament, și se încheie odată cu depunerea jurământului de către președintele nou ales și ar trebui să dureze patru ani. Constituția prevede prelungirea mandatului în caz de război sau catastrofă naturală. În perioada mandatului, șeful statului nu poate deține nicio funcție publică sau privată. Președintele nu trebuie să fie membru al unui partid politic, însă în țara noastră nu au fost făcute modificări legislative în acest sens, spune profesorul în drept constituțional Viorel Rusu, care menționează că „Aleșii poporului au promis, dar au uitat pentru că nu le convine. Șeful țării trebuie să fie imparțial”.

Din anul 2000, după modificările operate în Constituție, Republica Moldova este guvernată după sistemul parlamentar-prezidențial. În martie 2016, Curtea Constituțională (CC) a schimbat modul de alegere a președintelui, dar atribuțiile rămân aceleași, spune doctorul în drept constituțional Nicolae Osmochescu, chiarpreședintele este ales prin vot direct de electorat.

Mediator în relația stat-societate

Funcția de președinte al statului înseamnă foarte mult, nici pe departe nu este una simbolică, așa cum trișează cei care vor să reducă rolul președintelui și să-l ridice pe al lor, afirmă Osmochescu. Președintele țării poate dizolva Parlamentul, este comandantul suprem al forțelor armate, în caz de război sau agresiune împotriva țării, ia măsuri pentru respingerea atacului. „El are responsabilitățile, atribuțiile și competențele sale constituționale. El trebuie să fie arbitrul dintre cele trei puteri – Parlament, Guvern și Justiție. Reprezintă țara pe arena internațională, încheie tratate interstatale în numele Republicii Moldova. Toate tratatele trebuie ratificate de deputați. Mulți nu înțeleg rolul șefului de stat, deoarece se gândesc la problemele din cadrul țării și la raportul președinte-parlament, dar este o funcție cu mult mai vastă și mai largă”, explică Nicolae Osmochescu importanța celei mai înalte funcții în stat.

Tot președintele este, potrivit Constituției, garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. El transmite mesaje către Parlament cu privire la principalele probleme ale cetățenilor săi. După spusele juristului Viorel Rusu, el asigură respectarea drepturilor omului, este un barometru al societății, trebuie să reacționeze și să se implice prin trasmiterea de mesaje. „Șeful țării poate suspenda actele guvernului, până ce Curtea Constituțională se expune asupra lor. Exemplu: concesionarea aeroportului, jaful miliardului etc. Trebuie să sune și să oprească jucătorii de bază. El conduce consiliul de securitate, organizațiile sunt obligate săi raporteze, are toată informația. Are multe prerogative, e un arbitru cheie. E un mediator între puterile statului și societate. Mesajul președintelui se ia în considerare, deoarece el atrage atenția asupra problemelor. Politicienii riscă foarte mult – poporul poate ieși în stradă și săi preseze la următorul scrutin electoral”.

Referendum pentru exprimarea voinței

Alte atribuții ale președintelui sunt emiterea decretelor obligatorii pe întreg teritoriul țării, numirea prim-ministrului, dizolvarea parlamentului dacă guvernul nu este format în timp de trei luni, acreditarea misiunilor diplomatice și rechemarea ambasadorilor la propunerea guvernului. Șeful statului poate participa la lucrările parlamentului, poate întruni deputații în ședințe extraordinare sau speciale și mai poate veni cu inițiative legislative. Poate cere poporului, prin referendum consultativ, să-și exprime părerea față de anumite probleme de interes național. Însă poate organiza referendum legislativ doar cu acordul deputaților. „Referendumul consultativ tot are un rol important, acesta e un mandat din partea electoratului cu o greutate mare. Parlamentul nu e obligat să-l accepte, deoarece nu e legislativ ci e consultativ”, lămurește Osmochescu.

Promulgarea legilor

Pe lângă astea, președintele țării promulgă legile votate de deputații de la Chișinău. Potrivit Constituției, șeful țării este în drept, în cazul în care are obiecții asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare în parlament. În cazul în care legea este votată cu cel puțin același număr de voturi, președintele Moldovei este obligat să dispună publicarea și intrarea în vigoare a legii adoptate de deputați. Nicolae Osmochescu consideră că „procedura este un absurditism și un non-sens juridic, care se face doar la noi. În toate țările, dacă președintele are anumite rezerve față de o lege și o întoarce în parlament, atunci șeful statului este obligat să o promulge dacă a fost adoptată cu un număr mai mare de voturi, nu cu același număr”, motivează juristul printr-un exemplu din străinătate.

Grațierea individuală, acordarea rangurilor diplomatice, decorarea oamenilor de cultură și acordarea gradelor militare pentru judecători, procurori și alți funcționari publici, sunt alte sarcini atribuite președintelui de țară.

Chiar dacă deține cea mai înaltă funcție în sat, iar unii cred că poate schimba Moldova, președintele țării nu poate elibera și numi în funcție miniștri fără acordul premierului. Nu poate să se implice în activitatea legislativă, executivă și judecătorească.

Ce nu a făcut nici un președinte al Moldovei

Președintele comisiei juridice, numiri și imunități din cadrul parlamentului, Vladimir Țurcan, susține că președintele ales de popor, chiar dacă are aceleași atribuții ca până acum, din punct de vedere politic, este mai liber și independent față de opinia majorității parlamentare. „Președintele nou ales are mandat de la popor, are dreptul să se adreseze parlamentului cu diferite probleme ale națiunii, ceea ce nici un președinte de până acum nu a făcut. Avocatul poporului rezolvă cazuri concrete, unde sunt încălcate drepturile omului, dar în cazul dat, președintele este un fel de procuror al oamenilor. El trebuie să fie în serviciul poporului și nu în cel al parlamentului. Oamenii au mare nevoie de un președinte cu caracter, curaj, care va fi ostaticul opiniei poporului, ci nu a unei forțe politice”, concluzionează deputatul.

Are imunitate, dar poate fi tras la răspundere

În timpul preșidenției, șeful statului beneficiază de imunitate și nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului. În schimb, acesta poate fi tras la răspundere dacă săvârșește o infracțiune, fiind necesar votul a cel puțin 2/3 din deputați pentru a fi pus sub acuzare. Președintele este demis la data sentinței de condamnare. În cazul în care încalcă Constituția, președintele Republicii Moldova poate fi demis de către parlament cu votul a 2/3 din numărul deputaților, iar propunerea de demitere poate fi inițiată de cel puțin 1/3 din deputați și se aduce imediat la cunoștința șefului de stat. Acesta poate oferi CC și Parlamentului explicații cu privire la faptele ce I se reproșează.

Salariu, mașină și locuință

Pe perioada mandatului, președintele Republicii Moldova este asigurat cu casă de serviciu în orașul Chișinău, locuință de serviciu în satul Condrița și cu vilă de serviciu în satul Holercani, raionul Dubăsari. Autoritățile de la Chișinău pune la dispoziția șefului de stat mașină, pază de stat, elicopter destinat folosirii în comun de conducerea țării, iar când pleacă în deplasări în străinătate, acesta beneficiază de rută specială de zbor. Toată familia prezidențială are medic personal, de asistență medicală gratuit și de un tratament annual la un sanatoriu. Spre deosebire de cetățenii de rând, șeful țării are dreptul la 36 de zile de concediu anual. Pe lângă salariu lunar, conform legii privind asigurarea activității Președintelui Republicii Moldova, mai are înlesniri la plata serviciilor comunale, ajutor material, indemnizații și pensie, care constituie 42% din suma tuturor plăților lunare ale președintelui.