Cine sunt „oamenii onești” ai lui Filip din raportul Kroll

Declarația premierului Pavel Filip – precum că numele persoanelor și companiilor care ar avea legătură cu „jaful secolului” nu pot fi publicate, deoarece în 90% din cazuri ar fi vorba despre „oameni absolut onești” – este contrazisă de experții internaționali care au realizat cele două rapoarte Kroll. Specialiștii au făcut referire în sinteza celui de-al doilea Raport la acționari și companii din grupul Șor, fără a le spune concret pe nume, însă multe dintre acestea sunt cunoscute încă din primul Raport Kroll pe care autoritățile l-au publicat atunci integral, ceea ce nu s-a întâmplat și în cazul rezultatelor ultimei investigații.

Prim-ministrul Pavel Filip a comentat recent de ce moldovenii nu au putut afla de la Kroll cine ar fi furat miliardul, deși pentru investigația derulată de reprezentanții acestei companii s-au plătit milioane de lei din banii cetățenilor.

„Dacă ar fi acum să facem publice toate numele, care se găsesc în acest raport, eu vă asigur că 90% din aceste nume sunt oameni absolut oneşti, dar care pur şi simplu au fost în acest circuit. De aceea, nu pot fi făcute publice aceste nume”, a declarat Filip pe 26 decembrie.

Zeci de companii ale lui Șor, ținute în secret

Totuși, experții companiei Kroll declară ferm că cele trei bănci aflate în proces de lichidare au fost furate de către companiile din grupul Șor în mâinile căruia ar fi ajuns 80% din bani. Banca Națională a Moldovei (BNM) a identificat anterior 39 de companii care fac parte din grupul Șor și care au fost prezentate în raportul anterior. Suplimentar, Kroll și BNM au continuat să analizeze și au identificat în total 77 de companii care au legătură cu actualul primar de Orhei, care, apropo, este condamnat la 7 ani de închisoare. Dintre acestea, 50 de companii care fac parte din grupul Șor au primit credite în perioada 2012-2014 de la cele trei bănci care au falimentat. Lista companiilor care fac parte din grupul Șor și care ar fi acționat concertat în mod fraudulos pentru a delapida bani de la cele trei bănci înainte de a fi transferați pentru a fi spălați este inclusă în raportul detaliat.

Firmele care au fost calificate în primul raport Kroll ca făcând parte din așa-numitul „grupul Șor” sunt Provolirom, Dracard, Caritas, Voximar, Danmira, Contrade, Davemacom.

Nume care apar în Kroll-1, dar lipsesc din sinteza Kroll-2

În afară de companiile lui Șor, Kroll menționează că în furtul miliardului ar fi implicați și acționari ai Băncii Sociale și Unibank. Astfel, schema prin care aceștia ar fi participat la acest jaf se realiza în modul următor – banii luați de către companiile lui Șor de la băncile fraudate ajungeau în contul unui acționar, fiind transferați prin intermediul mai multor bănci. Acțiunile erau procurate în volum de sub 5%, iar legislația de atunci prevedea că persoanele respective nu trebuiau să anunțe despre acest lucru. Astfel, în cazul Unibank, în primul raport, apar mai multe nume cunoscute, ca fiind acționari ai băncii, cum ar fi fostul președinte al Republicii Moldova Petru Lucinschi, Marina Tauber, cea care a condus Federația de Tenis din Moldova, Viorel Melnic, ex-președinte al Departamentului Vamal sau Aurel Marinescu, șeful pazei omului de afaceri Gabriel Stati.

Lucinschi, Melnic și Tauber au negat acuzațiile că ar fi avut vreo legătură cu fraudele bancare. Astfel, Petru Lucinschi a recunoscut, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, că a cumpărat acțiuni de la Unibank la îndemnul lui Ilan Șor, familiile lor fiind apropiate. De asemenea, ziarulnational.md scria că miliardele de la băncile furate au ajuns în conturile unei companii care își are sediul lângă firma de la care s-a împrumutat Petru Lucinschi pentru a deveni acționar la Unibank. Kroll arăta că Lucinschi a luat direct de la Șor suma de 4,8 milioane de lei.

Melnic și Tauber, sfetnicii lui Șor

Menționăm că Viorel Melnic a devenit în martie anul trecut consilier al lui Ilan Șor, angajat în bază de voluntariat, iar Marina Tauber a ajuns în septembrie curent să dețină funcția de vicepreședinte al partidului condus de primarul de Orhei. Referitor la Aurel Marinescu, experții Kroll scriau în raportul precedent că este șeful de pază al lui Gabriel Stati despre care Șor spunea că îi este un prieten apropiat și un partener de afaceri.

Un alt acționar al Unibank la care s-a făcut referire este Lilia Plesckachevskaia, impresara cântăreței Jasmin, soția lui Ilan Șor. Un alt acționar la Unibank, actualul vicepreședinte al orașului Orhei, Reghina Aposolova, și-a cumpărat acțiunile cu 4,75 milioane de lei împrumutate de la firma lui Șor, Voximar Com. Și Veaceslav Lupov a ajuns să aibă acțiuni la această bancă, fiind finanțate de o altă companie care a avut aceeași adresă juridică precum și alte companii din grupul Șor.

De asemenea, au fost menționate atunci numele altor acționari ai Unibank, cum ar fi Alise Ilsley (specializată în înregistrarea companiilor off-shore, făcându-și publicitate în acest sens în Rusia), Marios Papantoniou, un cipriot care ar fi implicat în „laundromatul rusesc”, Andrew Moray Stuart, aristocrat britanic al cărui nume apare în spălarea de bani legată de „cazul Magnițki” și Nicholas Henry Torn care apare în investigațiile de presă ca persoana care acționează în interesul anumitor acționari.

Acționarii BS care ar fi implicați în „jaful secolului”

În cazul Băncii Sociale, experții internaționali vorbeau în documentul publicat de președintele Parlamentului, Andrian Candu, despre Maria Guțuleac, verișoara lui Ilan Șor, reprezentantă a Fundației „Miron Șor” (după numele tatălui primarului de Orhei), precum și cea care coordona activitatea lui Șor, fiind măritată cu Sergiu Albot, care a devenit în 2013 președinte al Băncii Sociale după ce a condus Unibank. De asemenea, Samit Plus este compania care o are ca beneficiar pe Natalia Gojina, care a condus unul din departamentele de la „Aeroportul Chișinău”, iar compania care administrează acum aeroportul este reprezentată de același Ilan Șor. Sunt menționați în primul raport al companiei Kroll și acționari ruși, ucraineni cu profil obscur, având adresele companiilor în localități foarte mici din aceste țări. De exemplu, Tatiana Boiko și Serghei Andriciuk au vize de reședință la etajele diferite din același bloc, ceea ce arată că nu sunt niște investitori adevărați.

CITIȚI ȘI: Sinteza Raportului Kroll-2, într-o pagină

Menționăm că sinteza raportului Kroll-2 mai arată care sunt băncile străine și zonele off-shore unde au ajuns miliardele furate din cele trei bănci moldovenești, fără a ascunde numele acestora, singurele nume ținute în secret fiind cele ale companiilor din grupul Șor și ale acționarilor. În acest context, nu este clar de ce în cazul primului raport autoritățile nu s-au conformat prevederilor contractului și au publicat integral rezultatele investigațiilor, iar acum, când au fost găsite mai multe firme ale lui Șor care ar fi implicate în „jaful secolului” sau sunt mai multe informații despre acționari, datele nu sunt făcute publice. Amintim că Ilan Șor a declarat că a acționat în judecată compania Kroll care a investigat pentru milioane de lei cine și cum a furat miliardul și unde au ajuns banii.