Meniu Închide

„Filarmonica Națională este un copil orfan”. Ilustrul oboist Ludovic Armin Cora vorbește despre tertipurile lumii culturale din Europa și Republica Moldova

Ludovic Armin Cora este numele unuia dintre cei mai cunoscuți oboiști din lume. Născut la Brașov, astăzi virtuozul instrumentist trăiește în Luxemburg, iar zilele trecute a susținut un recital pe scena Filarmonicii Naționale din Chișinău pe care o compară cu „un copil orfan”, pentru că este neglijată de instituțiile abilitate ale statului. „Acest minunat colectiv muncește în niște condiții extrem de dificile, aș spune precare. Alte orchestre de profil din Europa și-ar închide porțile a doua zi”, afirmă instrumentistul.

Ludovic Armin Cora. Sursa foto

Ludovic Armin Cora s-a născut la Brașov în anul 1977 și așa cum se descrie chiar el este „un amalgam de etnii”. Cu un tată român și o mamă pe jumătate unguroaică, cu străbunici austrieci și elvețieni, însuși numele pe care îl poartă este parcă predestinat pentru a apărea pe afișele celor mai mari orchestre simfonice din lume. Zilele trecute a ajuns la Chișinău pentru prima dată special pentru a participa la Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor” 2017 care s-a desfășurat la Filarmonica Națională.

Condiții precare pentru muzicienii din Moldova

Absolvent al Academiei de Orchestră din Berna, Elveția, al Conservatorului Național de Muzică București și al Mannheim Musikhochschule din Germania, Ludovic Armin Cora a acumulat, în calitate de muzician de orchestră, o vastă experiență în domeniul simfonic și al muzicii de operă, fiind invitat în calitate de colaborator de către orchestre de prestigiu din Europa precum Opera din Berlin, Orchestra Națională a Franței, Opera din Stockholm, Orchestra Filarmonică din Strasbourg, Orchestra de Cameră Cannes, Orchestra Filarmonică Monte-Carlo, iar lista poate fi completată cu zeci de nume.

Despre orchestra Filarmonicii Naționale din Republica Moldova spune că este una dintre cele mai bune orchestre cu care a lucrat și că aceasta merită mai mult. „Minunatul colectiv muncește în niște condiții extrem de dificile, aș spune precare, dar dezvoltă o activitate la nivel european. Alte orchestre de profil din Europa și-ar închide porțile a doua zi, nu ar rezista unor asemenea presiuni. Acești oameni merită mai mult, merită încurajați de Ministerul Culturii. Doresc să văd o schimbare când voi mai reveni la Chișinău. Sper ca această schimbare să aibă loc nu doar declarativ, atunci când ambientul politic sau economic vine și se folosește de această instituție. Această problemă este destul de gravă și mă întristează profund. Arta nu trebuie să fie sacrificată de mediul politic”, spune instrumentistul.

Ludovic Armin Cora alături de dirijorul Orchestrei Filarmonicii Naționale, Mihail Agafița. FOTO Facebook

Filarmonica Națională, un copil orfan

Arta instrumentală din Republica Moldova este superioară multor altor organizații culturale de pe aceeași filieră din Europa, chiar dacă domeniul și instituțiile culturale din țara noastră nu sunt evoluate din punct de vedere tehnologic. „Această orchestră se raportează oricând la orice altă orchestră cu condiția să aibă un sprijin. Ministerul Culturii este un garant, un pașaport la nivel internațional pentru instituțiile de cultură, dacă nu – acea instituție de cultură este un copil orfan. La ora actuală, am lucrat cu această instituție și îmi pare rău să văd că este un copil orfan. Aș vrea să văd mai multă implicare, nu doar declarativă, ci concretă”, insistă Ludovic Armin Cora.

Oboiul, la fel de expresiv precum vocea umană

Oboiul este un instrument muzical cu o istorie îndelungată. Legendele atribuie invenția sa diferitor personaje și culturi, fără ca vreuna din aceste legende să capete recunoaștere științifică. Cei mai puțin inițiați ar putea confunda oboiul cu clarinetul ale căror forme nu prezintă deosebiri remarcabile. Totuși, sonoritatea oboiului este considerată de specialiștii în domeniu ca fiind extrem de expresivă, apropiată de expresivitatea vocii umane. Oboiul are un sunet melancolic, chiar trist în unele compoziții, dar deține și o gamă largă de posibilități de redare a nuanțelor dinamice și a diferitor stări interioare mai optimiste sau mai sumbre. Importanța acestui instrument este notabilă întrucât, într-o orchestră, toate instrumentele se acordează în funcție de acordajul oboiului.

Ludovic Armin Cora mărturisește că a început să studieze oboiul în anii adolescenței. „Destul de târziu”, precizează acesta. Vârsta indicată pentru studierea instrumentului este de 9-10 ani, mai cu seamă pentru că astăzi copiii sunt mult mai avansați și „updatați” la împrejurările actuale. „Când vine un părinte cu copilul de mână și mă roagă să-i spun dacă are talent sau nu copilul, am un al șaselea simț care mă ajută să-mi dau seama cât talent și ce predilecție are, dar nu pot să anticipez dacă se va ține sau nu de acel instrument”, afirmă ilustrul oboist.

Ludovic Armin Cora. FOTO Facebook

În același context acesta menționează că mult râvnita rețetă a succesului înseamnă de fapt „muncă, muncă și iar muncă”, dar fără a exagera. „Vă spun fără modestie, pentru că așa este, am avut perioade în care am muncit atât de mult încât am ajuns la surmenaj și atunci nu mai ești predispus spre succes, ci spre insucces. Calea concurenței la nivel internațional este ucigătoare”, dezvăluie Ludovic Armin Cora.

Muzica simfonică, un domeniu nemilos

Orchestrele, concertele de muzică simfonică, numele marilor compozitori precum Bach, Vivaldi sau Mozart, clădirile somptuoase ale Operelor din întreaga lume creează o imagine elitistă, aristrocrată, extrem de elegantă despre domeniul muzicii clasice. Se vede frumos din afară, dar în interior există multă fățărnicie, orgolii, concurență acerbă, conflicte și nedreptate.

„Mecanismele de succes la audițiile orchestrale sau pentru a preda în anumite medii universitare sunt nemiloase. Concurența la nivel internațional este acerbă. Se întâmplă să fie concursuri la care sunt înscriși 300 de candidati pe un loc la flaut; la oboi s-a ajuns la 140 de candidati pe un loc în orchestre”, povestește reputatul muzician.

Acesta mărturisește că adesea concursurile pentru un loc în orchestre sunt aranjate. „Mai ales în cazul orchestrelor de categoria a doua, pentru că cele din liga întâi nu-și pot permite așa ceva, au un prestigiu de menținut”, explică Ludovic Armin Cora.

„La noi în domeniu nu există o reformă adevărată la capitolul audiții orchestrale. Suntem în epoca de piatră. Nu există niște principii drastice de pedepsire a oamenilor din orchestre care fac aranjamente. Aș face o reformă la nivel european și aș zdruncina un pic aceste orchestre. E multă fățărnicie, nu generalizez, nu este vorba despre toate orchestrele. Cunosc însă oameni extraordinari care au trebuit să-și dea demisia din cauza unor conflicte interne extrem de puternice care te pot costa sănătatea. Nu poți munci într-un mediu toxic”, susține instrumentistul.

Muzicienii, șomeri cu diplomă

Ludovic Armin Cora admite că tinerii muzicieni absolvenți de facultăți sunt șomeri cu diplomă. „Sunt peste 10.000 de absolvenți de muzică în Europa și vreo 1.500 de locuri de muncă disponibile. Vă dați seama ce dramă. În plus, există o sărăcie nedeclarată. Oamenii de artă trăiesc în condiții precare. Cultura nu este realmente susținută nici la nivel european”, dezvăluie oboistul.

Procesul educațional muzical trebuie să fie conștientizat la nivel piramidal, de la ministerele de resort, la secretarii de stat, părinți și copii. O problemă mare în viziunea instrumentistului este degradarea umană accentuată la nivel internațional și care are o strânsă legătură cu tehnologizarea societății. „Să nu ne imaginăm că civilizatia si tehnologizarea au adus numai binele în oameni, au adus și tone de balast. Au scos la iveală niște predispoziții ancestrale primitive. Sunt oameni care se folosesc de tehnologie ca să facă rău. Noi prin meseria și vocatia noastră trebuie să aducem binele pe pâmânt”, spune Armin Cora.

„Acolo unde nu mai există materie, există sunet”

„Muzica clasică este terapia sufletului” – acest raționament stă la baza abnegației cu care Ludovic Armin Cora își tratează munca.

„Puneți mâna, fraților, și ascultați, pentru că are o capacitate uimitoare. Oameni de știință au descoperit niște subdiviziuni ale atomilor care rezultă în sunet. Acolo unde nu mai există materie, există sunet. Anumite boli se vindecă prin meloterapie. Lumea de când trăiește, trăiește cu muzică. Nu știu ce perioadă din istorie nu a fost acompaniată de muzică”, susține muzicianul. Persoanele care nu sunt inițiate în muzica clasică, dar vor să înceapă o incursiune în acest gen ar trebui să o facă prin intermediul compozițiilor lui Mozart sau Haydn, care sunt ceva mai ușurele.

Pe lângă pregătirea tehnică a unui muzician, la fel de importantă este și pregătirea etică. „Suntem la ora actuală într-o cădere liberă din punct de vedere spiritual, moral. Am avut onoarea să fac parte din orchestre de categoria întâi, am avut experiența de a lucra în orchestre de categoria a doua. În unele m-am simtit excelent, în altele – mizerabil. Există niște frustrări în liga a doua. Sunt foarte multi muzicieni frustrați care nu-si rezolvă propria igienă sufletească și aruncă balastul pe colegi”, mărturisește Ludovic Armin Cora.

Ce ascultă un virtuoz al muzicii clasice

„Ascult orice nu este agresiv, ceea ce nu-mi obosește creierul și buna dispoziție. Ascult Bono, Queen, Elton John, Pink Floyd. Tatăl meu asculta Pink Floyd și asta m-a influentat. Ascult și muzică populară autentică”, spune muzicianul.

Despre adepții culturii neoficiale undeground, Ludovic Armin Cora spune că aceștia „trebuie înțeleși”. „Subculturile sunt foarte bine integrate în țările puternic industrializate unde sociologii au stabilit că acestea reprezintă o terapie convențională sau neconvențională pentru ca acești subiecți să nu se piardă. În Luxembourg, de exemplu, sunt o mulțime de astfel de localuri pentru adolescenți și tineri. La nivel socio-cultural salut aceste evenimente pentru tineri”, afirmă instrumentistul.

Ludovic Armin Cora alături de un student al Academiei de vară Kronstadt. FOTO profil Facebook

Succesul înseamnă mântuire

„Succesul înseamnă mântuire și stare de smerenie, eu așa văd succesul. Nu se știe cât durează și e bine să cădem cu cele două picioare pe pâmânt”, consideră Ludovic Armin Cora.

Despre internet și rețelele de socializare care sunt atât de populare printre tineri, muzicianul afirmă că pot aduce niște avantaje din punct de vedere vocațional, dar pot deveni extrem de periculoase dacă nu sunt utilizate într-un mod echilibrat. „Atunci când devin niște obișnuințe, automatisme care te rup de natură și te rup de comunicarea directă cu semenii tăi atunci se transformă în niște „matrixuri”, ecuatii foarte periculoase de depersonalizare și de ucidere a creației”, crede muzicianul.

Academia de vară Kronstadt

Academia de vară Kronstadt de la Sinaia, România, este un proiect cultural de suflet inițiat de Ludovic Armin Cora cu scopul de a promova, dezvolta si îmbogati patrimoniul cultural românesc si internațional prin educație muzicală. Academia oferă cursuri de pregătire pentru următoarele instrumente: flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon.

Un accent deosebit în cadrul acestei academii se pune pe muzica de cameră și pe construcția unui dialog de la egal la egal între diferitele generații de participanți la curs, care vin din diferite părți ale lumii. „Tinerii din Republica Moldova au bursă completă. Trebuie doar să se înscrie online”, precizează Ludovic Armin Cora.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *