Investigarea fraudelor bancare produse în Republica Moldova nici măcar nu a început, iar autoritățile duc de nas societatea atunci când afirmă că se înregistrează succese privind deconspirarea furtului miliardului. Procurorii s-au relaxat după ce banii furați au fost puși în cârca cetățenilor prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. În plus, volumul de creditare a economiei naționale scade și există suspiciuni că după marele furt al miliardului au urmat alte fraude și hoții. La aceste concluzii au ajuns cei de la IDIS „Viitorul” și Transparency International care au prezentat rezultatele raportului preliminar privind monitorizarea evoluțiilor în sectorul financiar-bancar din Republica Moldova în perioada decembrie 2016 – mai 2017.
Faptul că în Republica Moldova s-a produs o fraudă bancară fără precedent se știe peste tot în lume. Însă ceea ce a urmat după aceasta nu este foarte clar. Problemele nu au dispărut și sunt departe de a fi soluționate, chiar dacă guvernarea încearcă să prezinte situația în culori senine. „În această perioadă constatăm că a fost adoptat un nou cadru legal. S-au făcut modificări la Legea Băncii Naționale, s-a adoptat noua lege cu privire la depozitare, toate acestea ca precondiții la semnarea memorandului cu Fondul Monetar Internațional. O problemă care persistă este transparența acționariatului. Avem acum un pachet de acțiuni în valoare de 41% cu probleme la Victoriabank, o problemă nesoluționată până acum. Avem un pachet litigios la Moldova Agroindbank și se amână rezolvarea problemei. Mai există pachetul de 64% la Moldindconbank unde situația este acum gestionată de către Banca Națională, dar problema transparenței acționariatului nu este încă rezolvată”, a explicat economistul Veaceslav Negruță în cadrul conferinței de presă în care s-a prezentat raportul.
Fraudele bancare nu se investighează
Pe anumite segmente ale fraudelor bancare au existat progrese, dar aceste progrese nu trebuie să fie puse în aceeași oală cu investigația furtului miliardului. „Am avut cazul cu judecătorii reținuți privind Laundromatul, dar nu vedem finalitate în acest proces. Am avut episodul discutat în spațiul public referitor la practica de creditare care a avut finalitate. Este ciudat însă că toate aceste elemente sunt puse în aceeași oală și prezentate publicului drept investigații în deconspirarea furtului miliardului.
Noi constatăm că acestea nici măcar n-au început. Vor începe când raportul Kroll va fi luat în serios și filă cu filă vor fi analizate constatările celor de la Kroll. Acolo sunt descriși anumiți actori, anumite operațiuni, transferuri și dacă acestea vor fi contrapuse cu anumite decizii ale politicului vom putea spune că a început o investigare veritabilă. Din păcate, vedem o relaxare din partea instituțiilor de urmărire și investigare în special după ce povara furtului miliardului a fost trecută în datorie de stat”, a explicat Negruță.
Panoul lui Filip induce în eroare societatea
Economiștii au punctat că pe lângă modificarile în legislația bancară au intervenit și niște proiecte nocive prin care se legalizează anumite ilegalități. „Vestita lege cu privire la legalizarea capitalului, în esență, a fost o încercare de legalizare a ilegalităților. Vedem în legea prin care garanția a fost transformată în datorie publică o ferestruică prin care, într-o formă directă sau indirectă, un investitor sau mai mulți, care dețin bani din sistemul bancar din Moldova, pot cumpăra titluri de valoare din portofoliul BNM, pot să meargă cu aceste titluri la Ministerul Finantelor și să scoată din bugetul de stat bani curați, legalizându-și mijloacele ilegale obținute anterior. Asemenea portițe trebuie să fie monitorizate și imediat taxate, mai ales că, de obicei, cumpărătorii de titluri de valoare sunt cumva ținuți în secret”, a explicat Negruță.
Despre panoul online care raportează publicului ce se mai întâmplă cu recuperarea miliardului, experții au punctat că induce în eroare populația. „Panoul acela nu reflectă recuperarea mijloacelor furate. Acel panou induce în eroare societatea. Vedem clar că instituțiile statului intenționat au tărăgănat investigațiile creând percepții că investigația avansează, dar între timp s-au creat alte riscuri”, a concluzionat fostul ministru al Finanțelor.
Volumul de creditare al economiei scade
Există mai multe tipuri de bani care trebuie recuperați, a explicat și Veaceslav Ioniță, expert în politici economice din cadrul IDIS „Viitorul”. „Este vorba despre banii fraudați de către așa-numitul Grup Șor și de alte companii care au acționat sau nu concertat. Acești bani sunt cei care trebuie recuperați prin metode de măsuri speciale, investigații. Sunt și banii investiți de cele trei bănci, adică prin oferirea creditelor. Acești bani se recuperează prin proceduri de insolvabilitate. Noi nu suntem atât de optimiști. Din acțiuni de insolvabilitate se vor recupera 50% din bani”, a prezis Ioniță.
CITIȚI ȘI: „Jaful secolului”: Băncile, vândute ca la second-hand
Acesta a vorbit despre volumul de creditare al economiei care scade. „Oamenii de bună-credință nu iau credite din banci si băncile rămân cu cei care au luat credite, dar nu le pot achita. Avem credite dubioase – când există o problemă de depășire a termenului de recuperare și credite compromise – când șansa de recuperare este aproape zero. Practic toate creditele dubioase s-au transformat într-un an de zile în credite compromise. Aparent BNM gestionează procesul, dar nu este posibil ca situația să fie îmbunătățită foarte mult”, a precizat Veaceslav Ioniță. „Vedem că băncile comerciale își pierd din rolul de bază de a oferi credite economiei, iar mijloacele atrase în sistem de la populație se duc către BNM sau în credite oferite Guvernului. Iată toată activitatea băncilor comerciale”, a adăugat Veaceslav Negruță în cadrul conferinței de presă.
Furturile de după furturi
În procesul de investigație a furturilor din sistemul bancar, procurorii nu și-au stabilit corect țintele. „Am urmărit în ce măsură procuratura a stabilit corect țintele pe care să le investigheze. Nu întotdeauna mizele au fost alese corect. Nu se află în atenția procurorilor, cel puțin deocamdată, garanția pusă pe umerii cetățenilor și implicarea judecătorilor în procesul de legalizare a furturilor. Nu se știe în ce măsură au fost implicați în acest proces”, a explicat Mariana Rață, jurnalisă a Centrului de Investigații Jurnalistice.
CITIȚI ȘI: Enigma banilor oferiți băncilor după „jaful secolului”. „Statul s-a implicat în tâlhărie”
„Prima garanție de stat a fost utilizată pentru alte scopuri decât cel menționat, cel de a returna banii persoanelor fizice care aveau depozite la cele trei bănci cu probleme (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială – n.r). Noi am aflat că a existat o Comisie specială care trebuia să decidă dacă o persoană fizică sau juridică cu depozite mai mari de 500.000 de lei la aceste trei bănci are dreptul să-și primească banii înapoi din ceea ce a oferit Guvernul. Nu știm dacă a existat cu adevărat această comisie sau cine a făcut parte din ea. Rezultă ca banii n-au ajuns la persoane fizice, ci la agenți economici care au depus în ultimul moment depozite la cele trei bănci. Procurorii trebuie să pornească o anchetă pe marginea acestor cazuri. Acestea sunt furturi după furturi”, a adăugat Mariana Rață.
Riscul de fraudă persistă
Lilia Carașciuc, directoarea organizației Trancparency International, a precizat că autoritățile mint atunci când raportează partenerilor de dezvoltare despre faptul că și-au îndeplinit totalmente angajamentele în rezolvarea fraudelor din sistemul financiar bancar. „Realitatea nu este deloc așa. Riscul de fraudă persistă. Se mimează investigarea astfel ca interesele unor grupuri oligarhice să nu fie afectate. Un rezultat bun s-ar obține doar atunci când organele de urmărire din țară ar colabora cu cei de la Kroll”, a menționat Carașciuc.
La sfârșitul anului trecut preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, dădea asigurări că banii furaţi din sistemul bancar vor fi recuperaţi într-un an sau doi şi nu există motive de îngrijorare pentru populaţie că va achita datoriile la BNM timp de 25 de ani. Potrivit spicherului, în urma lichidării celor trei bănci au fost recuperate peste 700 de milioane de lei. La rândul său, premierul Filip spunea că altă soluție decât cea a transfomării banilor furați în datorie de stat, nu a reușit să identifice. La un an de la învestirea sa în funcție, Filip declara că pe plan intern au fost recuperate peste 700 de milioane de lei, iar Băncii Naționale a Moldovei i-au fost rambursate peste 900 de milioane de lei. Guvernanții nu ratează nicio șansă pentru a vorbi despre reformele implementate, despre stabilizarea economiei și despre cum recuperarea miliardului dispărut de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank este una dintre priorităţile conducerii țării.
Totodată, mai multe persoane au fost reținute și judecate pentru implicarea în devalizarea băncilor, spălare de bani și scheme frauduloase în sistemul financiar-bancar. Cele mai cunoscute dosare sunt cele intentate pe numele omului de afaceri Veaceslav Platon, ex-premierul Vlad Filat și primarul de Orhei Ilan Șor. Amintim că Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare, Platon – la 18 ani de închisoare în primă instanță, iar Șor – la 7 ani și 6 luni de pușcărie. Ultimul a fost însă eliberat până la pronunțarea deciziei finale.