Republica Moldova a fost marcată în ultimii 2 ani de un număr impresionant de rețineri și condamnări ale unor persoane cu funcții importante în stat și conturi grase în bănci – de la Vlad Filat, Veaceslav Platon sau Ilan Șor la Renato Usatîi, Eduard Grama și alți miniștri, primari și funcționari publici. Unii au fost reținuți sau plasați în arest la domiciliu, alții au fost anunțați în căutare internațională sau condamnați la închisoare. Acesta este rezumatul luptei cu corupția care s-a accentuat, în special, după arestarea lui Filat și înstituirea guvernării Partidului Democrat, condus de Vlad Plahotniuc.

Vlad Plahotniuc
Vlad Plahotniuc FOTO: Sandu Tarlev

Lista persoanelor care păreau de neatins, dar care au ajuns în arestul Centrului Național Anticorupție (CNA) începe cu reținerea fostului prim-ministru Vlad Filat, tot el fondatorul și liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, pe 15 octombrie 2015, după ce 79 de deputați au votat pentru ridicarea imunității sale parlamentare. În aceeași seară, Filat a fost escortat la CNA, fiind reținut pentru 72 de ore pentru trafic de influență și corupere pasivă. Au urmat nenumărate ședințe de judecată cu ușile închise, amânări, audieri, declarații și un proces care rămâne în istoria Republicii Moldova. Momentul reținerii lui Filat a însemnat demararea unui lung șir de rețineri, arestări și procese penale prin care se încearcă demonstrarea faptului că justiția din Republica Moldova își face treaba.

Filat, condamnat, iar Șor – în arest la domiciliu

După mai mult de jumătate de an, timp în care Vlad Filat s-a aflat în Penitenciarul nr.13, pe 27 iunie 2016, acesta a fost condamnat la 9 ani de închisoare, amendat cu 60.000 de lei, privat de dreptul de a deţine anumite funcţii publice timp de 5 ani. I s-a retras distincția de stat Ordinul Republicii și i s-au confiscat bunuri în valoare de 791 milioane lei. Verdictul a fost dictat după ce procurorii au declarat că a fost demonstrată vinovăţia fostului premier într-un dosar care vizează comiterea traficului de influenţă şi coruperii pasive în fraudele de la Banca de Economii.

Amintim că Vlad Filat a fost reținut în baza autodenunțului omului de afaceri Ilan Șor, în prezent primar al orașului Orhei. Șor le-a povestit procurorilor cum s-a produs frauda din sistemul bancar, susținând ca cel care i-a propus să execute schema frauduloasă ar fi fost Vlad Filat.

Pe 22 iunie 2016 procurorii de la Chișinău au anunțat că Ilan Șor a fost reținut pentru 72 de ore, fiind bănuit de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, într-un nou dosar legat de furtul miliardului. Atunci, procurorul Adriana Bețișor a specificat că dosarul lui Șor nu are nici o legătură cu dosarul Filat. Potrivit procurorilor, Şor este învinuit că, în perioada 4-25 noiembrie 2014, ar fi obţinut, prin înşelăciune, peste 5 miliarde de lei de la Banca de Economii pe care i-ar fi spălat prin intermediul a zeci de companii offshore, sumă confirmată şi de raportul Kroll. Pe 24 august 2016, dosarul lui Ilan Șor a ajuns în instanță. Spre deosebire de Vlat Filat și Veaceslav Platon, ambii învinuiți de implicare în furtul miliardului, care au fost condamnați la închisoare pentru fărădelegile comise, Șor a fost plasat în arest la domiciliu în luna august 2016, măsură care este în vigoare și astăzi.

Cazul Veaceslav Platon

Afaceristul Veaceslav Platon a fost dat în urmărire internațională de procurorii de la Chișinău pe 25 iulie 2016. Oamenii legii au emis un mandat de arestare pe numele lui întrucât acesta ar fi implicat în cazul celebrului jaf al miliardului din Republica Moldova. În aceeași zi, Platon a fost reținut la Kiev, iar pe 30 august 2016 a fost extrădat autorităților din Moldova și plasat în arest preventiv. Pe 18 noiembrie 2016, Procuratura Anticorupţie a anunțat despre finalizarea urmăririi penale şi expedierea în instanţa de judecată a dosarului Veaceslav Platon, învinuit că a prejudiciat Banca de Economii din Moldova cu aproximativ 800 milioane de lei.


CITIȚI ȘI: Businessmanul Veaceslav Platon, condamnat fără dreptul la ultimul cuvânt. Statul scoate la vânzare afacerile acestuia


Procurorii au ajuns la concluzia că banii, obţinuţi prin înşelăciune sub formă de credite, au fost transferaţi pe conturile mai multor companii offshore, pentru a le deghiza provenienţa ilegală, iar ulterior o parte din ei a fost utilizată pentru stingerea unor credite obţinute anterior de către învinuit în băncile din Republica Moldova.

Pe 20 aprilie, procurorii au cerut condamnarea omului de afaceri Veaceslav Platon la 23 de ani de închisoare, în prima instanță. Avocații lui Platon au precizat că vor ataca această sentință la Curtea de Apel, iar după ce va fi luată o decizie irevocabilă, se vor adresa la CEDO, întrucât, potrivit lor, omul de afaceri este nevinovat.

Renato Usatîi, cel mai norocos

Pe 24 octombrie 2016 Judecătoria Centru a emis mandat de arestare pe numele primarului de Bălţi, în dosarul privind tentativa de omor a omului de afaceri Gherman Gorbunţov. În acelaşi timp, Renato Usatîi a fost anunţat în căutare internaţională. De atunci și până acum, Usatîi nu a fost reținut, în pofida faptului că acesta este activ pe rețelele de socializare, iar din postările sale se înțelege clar faptul că se află la Moscova. Procurorii spun însă că nu au primit nicio informație oficială de la autoritățile Rusiei sau de la Interpol despre localizarea lui Usatîi. Deși lipsește de la muncă de jumătate de an, Renato Usatîi își păstrează funcția de primar al orașului Bălți.

Cazul Eduard Grama

Anul 2017 a debutat în forță cu rețineri de miniștri și lideri locali. Ministrul Agriculturii, Eduard Grama, a fost reținut de ofițerii CNA și procurorii anticorupție pe 15 martie, fiind acuzat într-un dosar legat de înstrăinarea a 30 de hectare de teren din comuna Stăuceni care aparțineau Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie, aflat în subordinea ministerului. Potrivit probelor acumulate de procurori, ministrul ar fi primit mită pentru a semna anumite acte care ar fi permis înstrăinarea loturilor menţionate. Grama a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. În același dosar a fost reținut la sfârșitul anului 2016 chiar directorul Colegiului de Vinificaţie şi Viticultură, dar și alte persoane.

Șefii transporturilor și drumurilor, reținuți

După ministrul Grama, pe 27 aprilie 2017 a venit rândul ministrului Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, să fie escortat la CNA, după ce oamenii legii i-au percheziționat casa, biroul și mașina. Potrivit CNA, ministrul ar fi implicat într-un dosar de corupție în care sunt vizate lucrări finanţate din fonduri europene, dar și numele altor angajați din cadrul aceluiași minister. Chirinciuc a fost reținut pentru 72 de ore. Tot ieri a fost reținut și directorul general interimar al Administrației de Stat a Drumurilor, Veaceslav Teleman.

Un caz similar s-a produs în iunie 2016 când șeful Direcţiei generale dezvoltare regională a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor a fost reţinut, fiind bănuit de îmbogăţire ilicită.


CITIȚI ȘI: INFOGRAFIC Unde forfotește corupția în Republica Moldova: printre funcționari, polițiști și vameși


Ziua de 27 aprilie, când în Republica Moldova s-a sărbătorit Ziua Drapelului de Stat, a fost una plină pentru ofițerii CNA și procurorii anticorupție. Programul acestora a inclus nouă percheziţii în dosarul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, opt percheziţii la Primăria din Cimişlia, șapte persoane reținute în dosarul parcărilor cu plată din Chișinău au fost plasate în arest preventiv, iar la Criuleni au fost reținuți 2 agenți economici, precum și președintele raionului Criuleni.

Primăriile, cuib al corupției

Viceprimarul Capitalei Vlad Coteţ şi şeful adjunct al Direcţiei arhitectură şi urbanism, Radu Blaj, au fost reţinuţi la sfârşitul lunii mai în 2016, fiind bănuiţi de corupere pasivă, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi fals în acte publice. Potrivit datelor preliminare ale anchetei, funcţionarii Primăriei, prin înţelegere prealabilă cu intermediarii, ar fi admis diverse abuzuri contra unor sume de bani. Printre acestea se numără acordarea unor servicii precum urgentarea perfectării unor acte pentru recepţia finală a imobilelor; urgentarea eliberării actelor pentru schimbarea statutului zonelor terenurilor; perfectarea actelor în vederea privatizării spaţiilor nelocative și alte nelegiuiri. Astfel, cea mai mare sumă estorcată de unii funcţionari ai Primăriei, documentată de CNA, este 12.000 de euro.

Rețineri asemănătoare s-au efectuat săptămâna trecută în dosarul parcărilor cu plată din Capitală. Viceprimarul Nistor Grozavu,  seful Directiei Transport, Igor Gamrețki, fostul consilier municipal Ghenadie Ivașcenco, reprezentanții a trei firme și omul de afaceri Alexandru Pincevschi au fost reținuti ieri de către procurorii anticorupție.


CITIȚI ȘI: Liberalii, la CNA. „Lupta pentru propășirea neamului românesc comportă riscuri majore”


Președinți de raioane și primari din teritoriu

Pe 26 aprilie preşedintele raionului Criuleni a fost reţinut de CNA şi procurorii anticorupţie în cadrul unui dosar de abuz în serviciu. Acesta este bănuit de trucarea unor licitaţii, desfăşurate în cadrul unor proiecte finanţate de UE, prin favorizarea unor agenţi economici în interes personal şi material.

O zi mai târziu primarul orașului Cimișlia, Gheorghe Răileanu, viceprimarii orașului Florin Berejan și Sergiu Vîrlan, alături de alți doi funcţionari ai Primăriei Cimişlia au fost interogați într-un dosar de corupţie. Direcţia teritorială Sud a CNA şi procurorii anticorupţie au efectuat percheziţii în birourile funcţionarilor, dar şi la domiciliile acestora. Aceștia şi-ar fi depășit atribuțiile de serviciu prin trucarea unei licitații privind achiziţionarea lucrărilor de asfaltare a unei porțiuni de drum din orașul Cimișlia. „Cine mă cunoaște, cred că știe că nu mă tem de nimic și n-am fugit nici odată de răspundere. Eu știu cine sînt, cel puțin privind atitudinea mea față de corupție, delapidări, interesul public, Patrie. Aș dori să fiu tratat, de altfel și viceprimarii și specialiștii primăriei Cimișlia cu respectul cuvenit, fără dușmănie, respectîndu-nise prezumția nevinovăției”, a comentat Răilean într-o declarație postată pe site-ul primăriei.

În primăvara anului trecut, un alt lider din teritoriu a ajuns pe mâinile oamenilor legii, doar că de bună voie. Pe 1 martie 2016, fostul preşedinte al raionului Ialoveni s-a predat la CNA după ce a fost anunţat în căutare internaţională, acuzat că a estorcat 180.000 de euro de la administratorul unei companii autohtone.

Funcționarii publici care au fost condamnați la închisoare

În martie 2016 Procuratura Anticorupţie anunţa despre condamnarea fostei şefe a Inspectoratului Fiscal Sângerei, recunoscută culpabilă de corupere pasivă. Potrivit procurorilor, în perioada august 2011 – ianuarie 2014, funcţionara a estorcat şi primit, de la mai mulţi agenţi economici din raion, bani şi bunuri, estimate în total la peste 30.000 de lei. În aceeași perioadă fostul şef al Inspectoratului Fiscal de Stat al raionului Taraclia a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu.

În mai 2016 Judecatoria Buiucani a decis emiterea unui mandat de arest de 30 de zile pentru fostul sef al Penitenciarului nr. 1 din Taraclia, reţinut într-un dosar complex de corupţie. Acesta alături de alți doi complici ar fi extorcat 16.000 de euro şi 13.300 de dolari de la familia unui interlop, condamnat la 18 ani de privaţiune de libertate.

Cinci angajaţi ai Camerei de Licenţiere de Stat au fost reţinuţi în octombrie anul trecut fiind bănuiţi de comiterea unui şir de fraude la eliberare sau prelungire a licenţelor pentru agenţii economici, ce prestează servicii în domeniul jocurilor de noroc, fapt ce a cauzat prejudicii de 15.000.000 de lei bugetului de stat.

Funcționarii care pun în pericol viața copiilor

Cel mai răsunător caz de rețineri s-a produs la sfârșitul anului trecut. După o perioadă îndelungată de efectuare a investigațiilor sub acoperire, oamenii legii au reținut, în data de 24 noiembrie, 18 persoane implicate într-o schemă de falsificare a licitațiilor publice prin care în bucătăriile grădinițelor ajungeau inclusiv produse alterate. Printre cei reținuți de CNA se numără angajați ai Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Primăriei din toate sectoarele Capitalei, șeful secției alimentare din cadrul Ministerului Apărării și reprezentanți ai mai multor firme.

Șeful Procuraturii Anticorupție a declarat pentru publicația anticorupție.md că în timpul apropiat, dosarul privind licitațiile trucate va fi transmis în judecată. Cei 17 funcționari publici și angajați ai companiilor care au livrat produse alimentare instituțiilor preșcolare din Capitală sunt acuzați de corupere activă, depășirea atribuțiilor de serviciu sau de fals în acte. Totuși, faptul că unele dintre aceste companii au livrat produse alterate nu va fi sancționat penal și asta pentru că în Codul Penal nu este prevăzută o astfel de infracțiune, precizează sursa.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*